BEGIN:VCALENDAR
VERSION:2.0
PRODID:-//FABER//Event Calendar//EN
CALSCALE:GREGORIAN
BEGIN:VEVENT
SUMMARY:Cinci Hectare
DTSTART;TZID=Europe/Bucharest:20260924T000000
DTEND;TZID=Europe/Bucharest:20261116T000000
DTSTAMP:20261028T113438Z
UID:event-1049@faber.ro
DESCRIPTION:O expoziție care explorează industria agroalimentară din Ro
 mânia prin tehnologiile\, infrastructurile și formele de cunoaștere car
 e leagă solul de hrană.\n\n\n\nDesign Signals prezintă Cinci Hectare\, 
 o expoziție care explorează industria agroalimentară din România prin 
 tehnologiile\, infrastructurile și formele de cunoaștere care leagă sol
 ul de hrană. Cu deschiderea pe 24 septembrie la FABER\, în Timișoara\, 
 expoziția reunește o vizualizare bazată pe date a cercetării originale
  realizate de sociologul Norbert Petrovici\, trei investigații tematice d
 espre agricultura digitală\, apă și îngrășăminte\, precum și noi p
 roiecte de cercetare prin design\, realizate la comanda programului și de
 zvoltate pe teren\, în Timișoara și în regiunea Banatului.„Hrana poa
 te părea complet separată de pământul\, munca și tehnologiile care au
  produs-o”\, spune curatoarea Martina Muzi. „Expoziția pornește de l
 a culturi agricole\, instrumente și practici concrete pentru a reconstitu
 i aceste relații. Fiecare proiect oferă un punct de acces către un sist
 em mult mai amplu\, pornind de la cunoștințele și condițiile pe care l
 e-am întâlnit în Banat.”\n\nTItlul\n\n\n\nTitlul face referire la un 
 prag definitoriu pentru agricultura românească. Potrivit Anchetei Struct
 urale în Agricultură din 2023\, 90% dintre cele 2\,82 milioane de exploa
 tații agricole ale țării au suprafețe mai mici de cinci hectare\, îns
 ă împreună cultivă doar 22\,9% din suprafața agricolă. Exploatațiil
 e de cel puțin 50 de hectare reprezintă doar 1% din total\, dar cultivă
  53\,1% din terenul agricol.„Cinci hectare reprezintă o modalitate de a
  pătrunde într-un sistem mult mai amplu printr-o măsură concretă”\,
  explică Martina Muzi. „Ne permite să examinăm îndeaproape felul în
  care sunt distribuite terenurile\, tehnologia\, infrastructura și cunoa
 șterea\, precum și modul în care deciziile luate cu mult dincolo de fer
 mă se fac simțite pe un anumit câmp. Designul ne poate ajuta să urmăr
 im aceste relații pornind din Timișoara\, punând în legătură forme d
 iferite de expertiză și făcând mai vizibilă structura sistemului agro
 alimentar.”\n\nCercetarea\n\n\n\nExpoziția se bazează pe o cercetare o
 riginală coordonată de sociologul Norbert Petrovici asupra structurii ag
 riculturii românești\, care analizează concentrarea terenurilor\, forma
 rea prețurilor cerealelor la nivel internațional și distribuția inegal
 ă a riscurilor financiare și de mediu. Cercetarea sa urmărește traseul
  cerealelor de la fermă la unitățile de procesare\, rețelele de depozi
 tare\, comercianții de mărfuri și piețele financiare internaționale.O
  vizualizare bazată pe date urmărește arhitectura economiei agricole\, 
 analizând circulația recoltelor\, a prețurilor și a riscurilor între 
 fermieri\, procesatori\, rețele de depozitare și logistică\, comercian
 ți de mărfuri și piețe financiare internaționale. Aceasta arată cum 
 prețul cerealelor românești este stabilit în mare parte în altă part
 e\, în timp ce o mare parte din incertitudinea rezultată este suportată
  de fermieri și de gospodăriile lor.\n\nTrei investigații tematice\n\n\
 n\nTrei investigații tematice examinează îndeaproape diferite component
 e ale acestui sistem.SolExaminează rolul tot mai important al datelor în
  agricultură. Senzorii instalați pe câmpuri și în utilaje înregistre
 ază condițiile solului\, distribuția semințelor\, vremea și desfășu
 rarea lucrărilor agricole. Platformele de gestionare a fermelor reunesc a
 ceste măsurători în modele digitale prin care producția poate fi monit
 orizată și automatizată. Expoziția analizează modul în care aceste s
 isteme transformă munca agricolă\, cine are acces la ele și unde circul
 ă informațiile pe care le generează.ApaOferă o a doua cale de explorar
 e a peisajului agricol în schimbare. Infrastructura de irigații și prec
 ipitațiile tot mai imprevizibile influențează culturile care rămân vi
 abile în regiune. Expoziția urmărește o varietate de condiții de cult
 ivare\, de la câmpuri deschise\, expuse secetei\, la sere în care apa\, 
 temperatura\, umiditatea și insectele sunt atent controlate. Aceste medii
  controlate pot susține producția\, creând în același timp noi depend
 ențe de tehnologii\, plante și expertiză importate.GazExplorează ferti
 litatea solului și rolul industrial al îngrășămintelor. Solurile negr
 e și fertile ale Banatului au susținut timp de secole cultivarea cereale
 lor la scară largă\, însă solul nu este nici uniform\, nici inepuizabi
 l. Compoziția sa poate varia chiar și în interiorul aceluiași câmp ș
 i este influențată de cultivarea intensivă\, disponibilitatea apei și 
 substanțele chimice utilizate. Expoziția abordează solul ca pe un mater
 ial viu\, examinând totodată industriile globale dezvoltate pentru a-i m
 ăsura și menține productivitatea.\n\nDesignerii\n\n\n\nȘase designeri 
 și colective internaționale au fost selectate printr-un apel deschis pen
 tru a dezvolta proiecte bazate pe cercetare\, prin rezidențe\, activită
 ți de teren și colaborări cu parteneri locali.Alina Turdean dezvoltă u
 n proiect care îmbină un atelier cu o experiență culinară pentru a ex
 plora suveranitatea alimentară\, tradițiile agricole și structurile eco
 nomice din Banat. Ea colaborează cu Noemi Hugel din Armeniș\, care o pun
 e în legătură cu fermierii din cooperativa locală pentru a colecta re
 țete și a dezvolta un meniu pentru evenimentul culinar final. Proiectul 
 se desfășoară în trei etape: colectarea poveștilor și rețetelor mic
 ilor fermieri\; dezvoltarea unor ustensile neconvenționale pentru luat ma
 sa\, prin experimente cu materiale precum argila\, făina\, fânul și cer
 ealele\; și organizarea unei experiențe culinare interactive.Studio Noff
  cercetează cultivarea prunilor în Banat\, abordând altoirea ca pe un m
 eșteșug care păstrează soiurile locale și permite totodată producți
 a comercială. Lucrând cu lemn de prun de proveniență locală și în d
 ialog cu practicieni din regiune\, proiectul transpune cunoașterea agrico
 lă în realizarea de obiecte.Bruno Baietto cercetează doi producători d
 e pâine din Timișoara — Pită de Pecica și Prospero. Proiectul invit
 ă fiecare brutărie să realizeze o pâine care explorează limitele prop
 riului sistem de producție\, apoi folosește aceste pâini ca matrițe te
 mporare pentru obiecte din ceramică și sticlă\, abordând pâinea ca pe
  o mărturie materială a infrastructurilor implicate în producerea sa.St
 udio Eidola explorează aciditatea solului prin turnarea varului agricol 
 în contact direct cu diferite tipuri de sol. Variațiile de granulație\,
  umiditate\, conținut mineral și porozitate își lasă urmele pe elemen
 tele turnate\, înregistrând relații chimice care rămân de obicei invi
 zibile pe terenurile agricole.Alexandra Lăcătușu\, Ioana Man &amp\; Jin
 gyuan Meng lucrează cu produse secundare agricole pentru a crea un materi
 al compozit din var\, celuloză și cenușă. Amplasate în calea apei\, a
 ceste artefacte favorizează creșterea mușchilor și a altor straturi de
  viață\, înregistrând totodată condițiile din jurul lor — și func
 ționând astfel ca instrumente de monitorizare a biodiversității în ti
 mp.Roberta Di Cosmo urmărește traseul brânzei de la pășune la oraș\,
  comparând producția industrială cu cea a micilor producători din medi
 ul pastoral. Proiectul explorează ce se schimbă atunci când brânza tre
 ce dintr-un sistem local într-unul industrial\, urmărind oamenii\, instr
 umentele\, gesturile și relațiile implicate în fiecare etapă.\n\nDespr
 e expoziție\n\n\n\nExpoziția este organizată spațial sub forma unei pi
 ețe. Produsele agricole sunt prezentate alături de date\, instrumente ș
 i documente care le urmăresc circulația\, reunind diferite verigi ale la
 nțului de aprovizionare într-un singur cadru. Dispozitivele de monitoriz
 are și alte tehnologii asociate controlului proceselor agricole conecteaz
 ă expoziția cu locuri din afara FABER. Limbajul său grafic și spațial
  se inspiră din măsurarea\, repetiția și standardizarea care organizea
 ză agricultura contemporană.Programul culinar extinde expoziția\, oferi
 nd un spațiu în care produsele agricole își continuă transformarea î
 n hrană. Atelierele\, mesele și evenimentele vor explora practici locale
  precum fermentarea\, murarea și conservarea. Designerii participanți vo
 r aduce în bucătărie și elemente ale proiectelor lor\, conectând prod
 ucția industrială cu gustul\, digestia și corpul.„Programul culinar n
 e permite să urmărim lanțul de aprovizionare dincolo de producție”\,
  explică Muzi. „Ea creează un spațiu în care întrebările tehnice 
 și economice pot fi explorate prin procese deja familiare: pregătirea\, 
 conservarea\, împărțirea și consumul hranei.”\n\n\nhttps://faber.ro/
 ro/evenimente/cinci-hectare/
LOCATION:https://maps.app.goo.gl/HPrA3EAoeXVPqv897
URL:https://faber.ro/ro/evenimente/cinci-hectare/
END:VEVENT
END:VCALENDAR
