Forever Young - Engineering Life
Context
Timp de secole, biologia a fost o știință descriptivă. Biologii observau (folosind ulterior lupa sau microscopul), clasificau și explorau modul de funcționare al organismelor vii. După cel de-Al Doilea Război Mondial, s-a descoperit existența unui strat de cod transmisibil, care controlează toate detaliile vieții acestor organisme.
La 70 de ani distanță și după zeci de Premii Nobel, omenirea nu doar că înțelege regulile acestui cod, ci a descoperit și/sau dezvoltat modalități de a-l citi, scrie și edita, conferind biologiei un caracter inginerec și transformând-o dintr-o știință descriptivă într-una prescriptivă.
Speakeri
- Radu Ticiu
- Michael Bogdan Mărgineanu
Situația actuală
Ca specie, oamenii pot astăzi „domestici” microorganisme (sau doar părți ale acestora), programându-le să preia roluri noi, să funcționeze în moduri neașteptate ca instrumente de diagnostic, să producă substanțe proiectate cu precizie — nutrienți, medicamente, combustibili, materii prime sau materiale de construcție — să neutralizeze substanțe poluante ori chiar să funcționeze ca instrumente pentru viitoare procese de terraformare.
Bioingineria nu se limitează la lumea microscopică, unicelulară, ci se extinde până la cele mai complexe organisme, inclusiv omul. S-au obținut recuperări complete în cazul unor afecțiuni genetice; terapiile CAR-T, extrem de personalizate, sunt tot mai accesibile în oncologie; vaccinurile mRNA au fost esențiale în gestionarea pandemiei.
Mii de grupuri de cercetare din întreaga lume descifrează complexitatea structurilor celulare și a căilor metabolice, avansând către o înțelegere completă a proceselor biologice, atât în organisme sănătoase, cât și în cele afectate de boală, la scară nanometrică și până la nivel de picolitri. Alte echipe dezvoltă molecule — mai mici sau mai mari — capabile să intervină în procesele disfuncționale, inclusiv cele asociate îmbătrânirii, readucându-le pe termen lung în parametri optimi.
Sănătatea și o viață lungă, trăită în bune condiții, par să devină accesibile pentru (aproape) oricine. Longevitatea extremă începe să treacă din zona visului în realitatea unor oameni pe care îi cunoaștem personal.
Pentru toate acestea, discipline precum software-ul și inteligența artificială, data science, statistica, microelectronica, robotica și automatizarea devin esențiale alături de biologie, biochimie și biofizică — specializările tradiționale ale domeniului. Procesele complexe, cu milioane de parametri, care definesc viața nu mai pot fi cercetate în laboratoare mici, lente și hiper-specializate. Ele migrează către biofoundry-uri aproape industriale, robotizate, autonome, alimentate de AI — care nu doar validează ipoteze, ci le generează, proiectează și rulează experimente (nu zeci, ci zeci de mii), oferă soluții și sugerează noi direcții de cercetare.
Trăim într-o perioadă intensă, în care angajați Google DeepMind primesc Premiul Nobel pentru dezvoltarea de instrumente de proiectare a proteinelor, OpenAI colaborează cu Ginkgo Bioworks, Nvidia creează suite personalizate de software și hardware pentru cercetare în biotehnologie și genomică, Stripe finanțează cercetători ai Arc Institute într-o logică de startup, iar Jeff Bezos își asociază numele (și investițiile) cu un Sustainable Protein Center.
Mogulii tehnologiei care i-au supraviețuit lui Steve Jobs par să confirme intuiția acestuia: „cele mai mari inovații ale secolului XXI vor apărea la intersecția dintre biologie și tehnologie”.
Unde se află Timișoara acum?
Privind atent în jur, devine evident că orașul nostru poate fi perceput ca un „sac sigilat” care conține majoritatea pieselor necesare pentru reconstruirea unui ecosistem funcțional și prosper de cercetare și antreprenoriat în life sciences:
- universități locale și institute de cercetare specializate, cu potențial infrastructural, expertiză și talent încă insuficient valorificate
- un sistem medical cu experiență în derularea studiilor clinice
- industrii tech aflate într-un proces necesar de reinventare, dar deja implicate în proiecte globale relevante
- un sector agricol care ar putea absorbi produse și servicii biotehnologice
- o diasporă solidă în life sciences
- o comunitate biotech emergentă, care organizează evenimente de networking, hackathoane, bootcampuri și se conectează la evoluțiile internaționale
- un sector de investiții early-stage aflat într-o expansiune accelerată
- noi facilități de incubare în pregătire
- profesioniști tech care încep să exploreze domeniul bio
De ce este nevoie?
În primul rând, este necesară o analiză serioasă a oportunităților pe care domeniile life sciences și bio-business le pot aduce orașului și a potențialului care poate poziționa Timișoara relevant nu doar la nivel național, ci și continental.
Este nevoie de alinierea viziunilor, intereselor și resurselor individuale și organizaționale în direcția structurării și activării unui ecosistem coerent.
Există câteva nevoi semnificative, dar relativ ușor de adresat:
- aducerea în dezbatere publică a temelor legate de life sciences, biotech, bioinginerie, healthtech și longevitate
- dezvoltarea unei înțelegeri sistemice a bioeconomiei, bioinovației și bioantreprenoriatului
- construirea de punți între zona tech și cea bio/medicală
- conectarea Timișoarei la cele mai dinamice fluxuri europene de informație, finanțare și talent
- facilitarea accesului la resursele locale existente (laboratoare, echipamente, expertiză, contacte etc.) pentru echipe locale și internaționale
- generarea unui calendar intens de evenimente și interacțiuni
- susținerea contextelor de educație non-formală în domeniul bio
Despre ABQ.Dialogues
ABQ Dialogues este o serie de conversații centrate pe om, în care voci diverse explorează modul în care tehnologiile emergente transformă dimensiunile fundamentale ale experienței noastre și ale viitorului colectiv.
Seria urmează pilonii principali ABQ — educație, antreprenoriat și impact societal — reunind profesioniști din domenii diferite într-un parcurs de învățare progresiv. Ne propunem să evidențiem impactul tehnologiilor precum AI, Blockchain, bioingineria și calculul cuantic asupra lumii contemporane.
Dialogurile pun oamenii înaintea tehnologiei, asigurând că valorile și nevoile umane ghidează înțelegerea transformării tehnologice.
Formatul evenimentelor
Propunem o serie lunară de conversații care creează spațiu pentru dialog între experți și public. Fiecare sesiune combină prezentări susținute de specialiști cu sesiuni interactive de întrebări și răspunsuri, discuții deschise și oportunități de networking.
După fiecare dialog, vom publica concluziile pentru acces public, urmând ca la finalul seriei să elaborăm un document de sinteză cu recomandări aplicabile și strategii de adaptare pentru indivizi, lideri comunitari și organizații.
ABQ.Dialogues este o serie de 10 evenimente lunare, fiecare cu o durată de 3 ore, împărțite între conversații cu experți, intervenții din public și networking.
